Capitolul 4.Jurnale,Pesti,Spaghete,Ketchup,Ochi de ciocolata

Capitolul 4.Jurnale,Pesti,Spaghete,Ketchup,Ochi de ciocolata

Bella’s Point Of View

Vineri,20 Noiembrie 2009
Dragul meu jurnal,

Leaganul amintirilor mele,eternul meu prieten,steaua ce-milumineaza sufletul atunci cand imi este greu.
Simt ca incet,incet,ma adancesc intr-un intuneric fara fund.Ii simt fundul negru asfixiindu-mi inima.Vreau sa-l fac sa dispara,minindu-ma singura ca totul este oky.Dar cu cat sunt mai putin onesta cu mine insumi,cu atat mai mult negura din mine ma acapareaza intru totul.
Inchid ocii.Doar pentru a-i vedea din nou privirea patrunzatoare.Doua smaralde verzi,capabile sa topeasca pana si
cei mai mari ghetari cu profunzimea lor.Le uitasem sclipirea din copilarie,acea lumina speciala,care acum era o lumina Dumnezeiesc de senzuala si fermecatoare.
Trecusera deja 3 saptamani de cand ma mutasme in Forks.O aprte din mine era enorm de fericita.Aveam niste prieteni de-a dreptul uimitori,iar Charlie parea foarte fericit ca stateam cu el.Inca imi repeta in fiecare zi ca m-am schimbat,ca e mandru de ce fetita frumoasa si desteapta are.
Aparent,intre Alice si Jasper au inceput sa se aprinda cateva scantei.Defapt,un adevarat foc de tabara,ce naiba?Mai au putin si se devoreaza in priviri de fiecare data cand se intalnesc.
Si din pacate,Rosalie si Alice sunt INCA pedepsite ,asa ca am ajuns sa ma plictisesc ingrozitor in timpul liber.Carlisle nu a putut sa nu-i tina partea singurului sau fiu,fiind de acord ca surorile lui se bagau prea mult in viata lui.Cum Rosalie n-a reusit sa pastreze vina doar asupra ei,pana luni,adica inca doua zile fara asa,aveam sa raman de bunavoie „arestata la domiciliu”.
Cu Angela am inceput sa ma inteleg destul de bine,dr,din pacate,in timpul weekendurilor e mereu plecata cu familia la bunicii ei,in Washington.
Jasper,Emmett si Rosalie.Amuzanti,sarcastici,amuzanti din nou,mereu dornici sa dea o mana de ajutor.
Urmeaza Jessica.Din cate mi-au povestit Alice si Rosalei,din ,citez:”nu stiu ce revelatiestupida”,Edward a crezut ca daca Jessica ar petrece mai mult timp in familia lui,surorile sale vor vedea ce persoana buna este ea in adancul sufletului.
Asadar si prin urmare,Jessica a petrecut ultimele 3 saptamani cu familia lui Edward,aproape in fiecare seara,Carlisle amenintandu-le pe fete ca le ia cardurile de credit,respectiv decapotabila sport rosie,daca nu coopereaza.M-a amuzat sa le aud pe fete povestind in fre zi la scoaa ce facusera in seara trecuta.Pana acum,singurele chestii rele pe care le-au descoperit la Jessica au fost :faptul ca nu stie matematica,nu stie sa gateasca,aproape dand foc bucatariei CUllenilor,nu stie sa vorbeasca decent in fata lui Esme si a lui Carlisle,nu stie ce e aia cultura dobandita de pe urma literaturii si ca uraste muzica clasca,respectiv mancarea sanatoasa.Aaaa si cel mai important dupa parerea lui Alice,nu stie sa cante karaoke.Alice adora chestia asta.Din pacate,partile bune:nu exista.Asta a fost concluzia prietenelor mele,fiind amandoua total de acord ca tentativa lui Edward esuase lamentabil.
Am facut cunostinta la scola cu un tip,Jacob Black daca nu ma insel.Un tip inalt,bine facut,par negru,tepos,zambet FOARTE alb.Parca enervant de alb.Flirteaza cu mine de fiecare data cand ne intalnim.Dar ,cu siguranta nu e pe gustul meu.Doar ca ma simt ciudat sa-i zic sa ma lase in pace.Atata timp cat nu devine enervant,ca Mike Newton,il las in pace ,sa fantezeze singur,in minticica lui.Nu are ce sa mi se intample rau daca il las sa mai vorbeasca cu mine din cand in
cand,nu?
Edward.Cu el,totul ramasese la fel.Ne salutam la scoala,vorbeam in orele de Biologie,in pauze era mereu cu Jessica.La familia Cullen nu ma puteam duce,fiindca fetele aveau interzise orice contact social cu oricine,indiferent daca era vorba de mine sau de oricine altcineva.Inca incerc sa-mi dau seama ce se intampla cu mine de fiecare data,cand il vad pe Edward.Ma fermeca mereu cu zambetul lui strengaresc,exact cum obisnuia sa-l faca si in copilarie.Imi placea enorm cand ma aflam langa el,mereu imi vorbea frumos,imi zambea,radea cu mine.Dar atunci cand se afla in jurul Jessicai,se schimba total,devenind rece si de nerecunoscut.Si asta nu se intampla doar cu mine,ci si cu ceilalti.Incercam din rasputeri sa-l inteleg,sa-mi dau seama ce insemnam eu pentru el,fiindca oricat m-as fi mintit ca nu-mi pasa,simteam un gol puternic in inima de fiecare data cand il vedeam cu Jessica de mana,sau cand o saruta.
De ce sitmeam asa?De ce nu putea fi cum era inainte?Sa pot sa-i spun tot ce am pe suflet,sa stiu cand ii e rau si cand ii e bine.Imi amintesc si acum ce prietenie frumoasa aveam.Nu ascundeam nimic unul de celalalt,ne petreceam zilele impreuna,razand si glumind,facand tot felul de experimente puerile.Nu neg,imi lipsesc vremurile alea.Imi lipseste prietenia aceea sincera.Cand am plecat din Forks,nu mi-a ramas nimeni cu care sa pot vorbi orice,asa cum vorbeam cu el.De aceea te am pe tine,jurnalul meu drag,doar tu m-ai ajutat de atatea ori,ascultandu-ma ,lasandu-ma sa mi te destainui ca celui mai bun prieten.Ce aveam noi acum,indiferent de ce am fi spus amandoi,era doar…amicitie.Nici decum prietenia aceea stransa.Presupun ca pana la urma am crescut amandoi,nu doar cei din jur.Si presupun ca asa a vrut destinul.Sa ma mut din Forks,sa las in urma ceea ce a fost.
Si totusi…ce se intampla cu mine?Nu-mi poate spune nimeni?Poate sunt bolnava,o sa trec zilele astea pe la cabinetul lui Carslile.Sau poate mai bine …
-Knock knock,am auzit,vazand o jumatate de corp de Charlie aparand de dupa usa.
-Buna,tata,am spus plictisita,aruncand jurnalul sub una din pernele pe care le aveam langa mine langa fereastra unde imi placea sa meditez.
-Ce face papusica mea?Inca nu pot sa cred ce pritnesa frumoasa am,mi-a zis zambind mandru.
-Tata,nu rveau sa-ti stric ziua,dar obisnuieste-te cu asta,am crescut.Nu-mi mai repeta intr-una,i-am zis chicotind.
-Imbraca-te,fa-ti bagajul,mi-a zis serios.
-Unde plecam ?am intrebat curioasa.Asa,deodata?trebuia sa-mi spui mai devreme,am inceput panicata.
-E o misiune foarte importanta ,Bella.Nu te pot lasa singura acasa tot weekendul.Te astept jos,in masina.Ma astept sa termini in 15 minute,da?a zis plecand si inchizand usa .
„Ohh,doamne.Ce misiune importanta?Si atunci eu ce faceam/cautam in misiunea aia?”,ma intrebam in timp ce aruncam intr-o geanta haine la nimereala.Mi-am luat din baie trusa cu obiectele de igiena.Intr-un rucsac mi-am aruncat telefonul,i-podul,niste carti pentru scoala si jurnalul,apoi m-am imbracat cu niste blugi albi,comozi,un tricou negru,putin decoltat,un colier de argint in forma de inimioara si am coborat,curioasa sa aflu unde mergem.
-Bella,am nevoie de masina ta,mi-a zis Charlie foarte serios,stand cu mainile in solduri in fata mea,langa masina de politie.
-De ce ,tata?Ti s-a stricat masina de politie?am intrebat uimita.
-Bella,fata mea,incepu Charlie punandu-mi mainile pe umeri,voi pleca intr-o misiune periculoasa.Nu ma pot duce intr-o masina de politie.O masina civila e oky,mi-a zis zambind.
-Uite cheile,i-am zis inmanandu-i-le 2 minute mai tarziu.Dar,ai mila de ea,te rog furmos.Tin la micutul meu BMW,i-am zis accentuand ultimele cuvinte.Pana la urma,unde mergem?l-am intrebat in timp ce el imi punea „bagajele”,daca le pot numi asa in portbagaj si aducand niste valize mari,din casa,pe care abia a reusit sa la inghesuie langa ale mele.
-Intra in masina,o sa afli curand,mi-a zis serios,bagand cheile in contact si accelerand probabil cu 100 de km la ora,in momentul in care am intrat in masina,pe locul din spatele soferului.
-Tata…ce faci?l-am intrebat izbindu-ma cu capul de scaunul soferului,in momentul in care franase brusc.Aaau!Presupun ca primesti amenda pentru incalcarea vitezei normale in oras,i-am zis ridicand capul numai pentru a vedea ca oprise in fata casei Cullen.
-Aaaasaaa,incepu Charlie iesind din masina.
-Tata…mi-ai stricat masina,nu?l-am intrebat iesind nervoasa din masina si examinand rotile masinii.De aia ai oprit atat de brusc nu?Vezi ce ai facut?Nu trebuia sa-ti dau masina mea,am inceput amenintandu-le cu degetul in timp ce el imi scotea bagajele din portbagaj.
-Am ajuns,mi-a zis zambindu-mi senin.
-CUm adica am ajuns?l-am intrebat uimita.Aici sta familia Cullen tata.Te-ai lovit cumva la cap cand ai pus frana?l-am intrebat punandu-i mana pe frunte.
-Charlie,amice,credeam ca nu mai vii,l-am auzit pe Carlisle spunand in timp ce iesea din casa cu doua valize enorme,indreptandu-ne spre noi,imbracat in pescar,cu o bereta pe cap.
-Scuze,Carlisle,printesei i-a luat ceva pana s-a pregatit.
-Tata,ma faci de rusine,m-am plans eu .Carlisle,vii cu noi?
-Ahh,e in regula.Dar trebuie sa plecam cat mai repede,in cateva ore avem rezervare la hotel.Si e deja 7 seara.Trebuie sa fim matinali maine dimineata ,daca vrem sa prindem cel mai bun loc de „dat la peste”.
-Stai,am zis cu o expresie de totala plictiseala pe fata,Charlie,vrei sa-mi spui ca m-ai scos din casa in doar 20 de minute,talmes balmes,doar pentru a afla ca ma duci la pescuit?Nu,mersi,preferam sa stau acasa.Stii ca nu-mi place sa …
-Printeso,incepu Charlie,n-am zis ca vii cu mine.Am zis doar ca nu te pot lasa singura inn casa aceea un weekend intreg,mi-a zis dandus-i jos geaca de politist pentru a observa ca era imbracat cu aceeasi vesta de pescuit ca si Charlie.Tu,vei sta la familia Cullen,mi-a zis scotand din buzunarul vestei o palarie de pescar si punandu-si-o zambind in cap.
-Ce?am intrebat uimita.Alice e pedepsita tata,nu-i asa Carlisle?
-Ehh,pot face o mica exceptie pentru tine,a zis Carlisle zambind.Amice,facu el spre Charlie,e momentul sa plecam,avem o misiune periculoasa,mi-a zis Carlisle intrand punandu-si bagajele pe locurile din spatele masinii mele.
-Pa,printeso,mi-a zis Charlie intrand in masina si bagand cheile in contact,in timp ce Carlisle imi facea cu mana zambind,de pe locul pasagerului.
-Stai,am zis uimita,stand cu bagajele langa masina,pe aleea familiei Cullen,avand nici o idee despre ce se intampla.Asta era misiunea ta periculoasa?Sa ajungi la pescuit inainte de rasaritul soarelui?am intrebat aproape scandalizata.
-Charlie,nu i-ai zis?intreba Carlisle mustruluindu-l ca pe un copil mic.Campionatul national de pescuit.Washington DC,20 noiembrie 2009.Orice impatimit al pescuitului viseaza sa ajunga acolo,a zis Carlisle in timp ce Charlie pornea masina.Daca vrem sa prindem un loc bun trebuie sa ajungem acolo la timp,plus ca trebuie inchiriata o
barca.Trebuie sa o prindem pe cea mai buna.
-Tata,te-ai lovit la cap?Carlisle,nu ma asteptam de la tine,am zis de-a dreptul scandalizata acum.Tata,ma lasi asa,pe o alee,cu bagajele langa mine,imi iei masina si pleci?
-Imi pare rau,printesa,intarziem.Distractie placuta in weekend,mi-a zis accelerand,in timp ce Carlisle imi facea fericit cu mana.
-Nu mai sunt o printesa!am urlat nervoasa dupa masina mea,care in mai putin de 5 secunde disparuse de pe strada cu peste 100 de km la ora.Si se presupunea ca esti seriful din Forks,domnule!am strigat aratand pumnul catre Charlie,desi stiam ca masina disparuse din raza mea vizuala.
„La naiba.Eu ce fac acum”?,m-am intrebat privind cum felinarele de pe strada se aprindeau unul cate unul.”Se intuneca.Ar trebui sa nu stau singura,la ora asta pe strada.Asa,si,se presupune ca eu trebuie sa stau in casa familiei Cullen weekendul asta?.Tata,o sa o platesti pentru ce mi-ai facut.Macar daca imi spunea.Ma ia asa din casa numai pentru a ma lasa in fata casei vecine?Pe deasupra mi-a luat si masina.Oky,macar Alice o sa se bucure sa ma vada”,vorbeam eu
singura in timp ce paseam spre usa de la intrare a Cullenilor.Am sunat la usa de cateva ori,ascultand.Liniste.Am mai sunat odata,auzind cum cineva cobora scarile in mare viteza ,deschizand usa.
-Bellaa,a strigat Alice luandu-ma in brate si strangandu-ma cu putere.Cat ma bucur ca ai acceptat sa stai cu noi weekendul asta.Sincer,daca nu acceptai,sunt sigura ca muream de plictiseala.Iti vine sa crezi?m-am plictisit pana si de hainele mele,ceea ce e,oau,o minune.Maine emrgme la shopping,mi-a zis fara sa rasufle in timp ce ma tragea in casa,aruncandu-mi bagajele una din canapelele din sufrageria enorma a Cullenilor.
-Alice,ai grija cu alea,totusi,sunt obiectele mele personale,i-am zis privind-o putin nervoasa.Mi-e de-ajuns ce mi-a facut Charlie.O sa mka razbun pe el,tine minte,i-am zis razand.Si Carlisle…ce-a patit?Il credeam mai responsabil.Nu tineam minte sa-i fi placut pescuitul.
-Draga mea,mi-a zis aruncandu-se pe alta canapea si invitandu-ma sa fac la fel,10 ani cu Charlie si incepi sa-i imprumuti din obiceiuri,a zis razand.
-Hei,imi faci tatal sa para un nemernic,ca si cum el i-ar fi stricat puritatea lui Carlisle,am zis razand,aruncandu-ma langa prietena mea.
-Exagerezi,a zis razand cu mine.Cel putin Charlie m-a scapat de pacostea unui weekend de plictiseala.Suntem singure acasa,mi-a zis zambind ca un dracusor.
-Si Esme?am intrebat-o putin incurcata.E plecata de cateva zile la o expozitie de pictura in Los Angeles.Ti-am zis la scoala ,ai si uitat?m-a intrebat razand.Esti uituca.
-Ba nu,nu sunt,pur si simplu am uitat,am admis eu.Edward,Rosalie?am intrebat-o.
-Edward e plecat de aprximativ o ora.Jessica,cu siguranta,a zis inclestandu-si pumnul drept si ridicandu-l in dreptul fetei,incruntandu-se intr-un mod oribil.
-Gata,ma sperii cu fat asta,am zis chicotind.Si Rosalie?
-Rosalie a fugit pe geam acum mai bine de doua ore,a zis ea razand.Probabil e cu Emmett la discoteca deja,a continuat.
-Pe geam?Si cum de Carlisle nu a prins-o?
-Pai banuiesc ca a fost mult prea ocupat cu pregatirile.In definitiv,doar eu stiu ca pedeapsa s-a anulat.Sa vezi ce amuzant va fi sa o privim pe Rosalie la ora 1 noaptea catarandu-se in propria casa ca o delicventa,cand ar fi putut pur si simplu sa intre pe usa din fata,a spus Alice izbucnind in ras.
-Esti nebuna,i-am zis razand alaturi de ea.
-Nu exista nici un dubiu,a recunoscut ea.O sa fie super weekendul asta,Bella.

Edward’s point of view

Am oprit masina in garaj,incercand sa nu fac nici un zgomot,pentru a nu-l trezi pe Carlisle sau pe surorile mele.Mi-am scos cheile din buzunar,deschizand usa de la intrare ,auzind melodia Rihannei,Te Amo,de undeva din sufragerie.Probabil Alice se saturase sa stea degeaba si-a inceput sa faca karaoke de una singura.”Ma intreb daca l-o fi bagat si pe Carlisle in asta,din moment ce la 11 noaptea ea canta”,mi-am zis curios in sinea mea.

„Because i understand,that we all need love,and i’m not afraid,i feel the love,but i don’t feel that way/
She said Te Amo,Then she put her arm around my wais,i told her no,she cried Te Amo,i told her i’m not gonna run away,but let me go,my soul hears her cry,without asking why,i said te amo,wish somebody tell me what she say,think it means „I Love You”.

Am ramas uimit,in spatele lor,prinvind-o pe Bella cantand melodia Rihannei.Nu-mi venea sa cred ce frumos putea sa cante,cat de clara era voca ei.Parca erau zeci de clopotei rasunand in acelasi timp.Stai asa,Bella?
-Bella?ce faci aici?am intrebat putin uimit,abia acum realizasem ca Alice inca era pedepsita.
-Edward,de cand esti aici?a intrebat Bella inrosindu-se.
-De..ceva vreme,am recunoscut.Alice,ce se intampla, nu erai pedepsita?Carlisle stie?Probabil a plecat la spital,am continuat eu.
-Nu prostutule,mi s-a ridicat pedeapsa,mi-a zis Alice razand.
-Cum asa?
-Charlie si Carlisle au plecat la Campionatul National de Pescuit 2009,a spus Bella chicotind.Practic,am fost adusa cu forta sa locuiesc cu voi weekendul asta,mi-a zis inca rosie in obraji.Nu stiu de ce,dar imi placea enorm cand o vedeam inrosindu-se.”Ce-ai zis Edward?Doamne,ce e cu mine?”
-Foarte dragut,am recunoscut eu.Canti minunat,i-am spus zambindu-mi si trecandu-mi mana prin par,observand cum petele rosi din obrajii ei se accentuau.Pai,din moment ce pedeapsa s-a „dizolvat”,presupun ca suntem prieteni din nou,ALice?am intrebat-o intinzandu-i mana in semn de pace.
-Eu nu fac pace cu tine pana nu scapi de Jessica,mi-a zis Alice mandra,intorcandu-mi spatele.
-Alice,incepu Bella sa o mustruluiasca,esti rea cu Edward.
-Nu conteaza,oricum nu trebuie sa-ti mai faci griji din cauza ei,i-am spus indreptandu-ma catre bucatarie.”Miroase divin”,mi-am zis in sinea mea,punandu-mi o portie de spaghete si asezandu-ma la masa,gustand din ele.
-N-am mai mancat spaghete mai bune ca ale lui Esme niciodata,le-am zis lui Alice si Bellei in momentul in care au intrat in bucatarie dupa mine,Alice avand o fata total intoarsa pe dos.De unde le-ati comandat?am intrebat infulecand cu pofta,cred ca-mi era mai foame decat credeam.Sau poate doar evenimentele din ultima vreme m-au facut mai infometat,mi-am zis ramanand pe ganduri.
-Defapt,Bella le-a facut ,mi-a zis Alice asezandu-se in fata mea la masa.
„Ce idiot sunt”,mi-am zis in sinea mea,privind cum Bella se inrosea iar,incurcata.
-Imi cer scuze,n-am stiut,am admis sincer.Sunt foooaarte bune ,Bella.N-am crezut ca cineva poate face mancarea mai buna ca Esme,i-am zis zambindu-i.
-M-am obisnuit sa-mi fac singura mancare de mica,a zis zambind putin stanjenita.
-Edward,in legatura cu ce ai zis mai devreme,incepu Alice uitandu-se putin curioasa la mine si lovind masa cu unghiile intr-un mod destul de enervant…
-Ce-am zis?am intrebat plictisit?
-Stii prea bine,mi-a zis zambindu-mi fals.
-Ba nu stiu.Aminteste-mi,domnisoara”stie-tot”,i-am spus incercand sa o enervez.Nu aveam deloc chef sa stau sa-i explic ei ce spusesem.
-Edward,hai nu fi enervant.Vreau doar sa inteleg ce mi-ai zis,incepu Alice vaicarindu-se.
-Ce-am zis?am intrebat luand ultima gura de spaghete.
-„Nu conteaza,oricum nu trebuie sa-ti mai faci griji din cauza ei”,ma imita Alice .
-Ma imiti ingrozitor,i-am spus luand farfuria si punand-o in chiuveta,lasand jetul de apa sa cada peste farfurie,stergand-o in acelasi timp cu detergent de vase.
-Esti enervant,mi-a zis Alice uitandu-se urat la mine.O sa creada Bella ca asa esti mereu,a spus zambindu-mi ca un dracusor.
-Bella,ti se apre ca sunt enervant,am intrebat-o uitandu-ma la ea ,asteptand raspunsul.
-Normal ..ca nu,se balbai ea uitandu-se inspre podea.Alice,termina,daca nu vrea sa-ti spuna,e dreptul lui,i-a zis Bella luand-o de mana si vrand sa o ridice de pe scaun.Hai,lasa-l in pace.
-Edward,jur ca daca nu imi spui ce inseamna fraza aia,ii spun Bellei ca…
-Alice,termina,i-am spus punand farfuria la locul ei in dulap.M-am despartit de Jessica,e bine?i-am spus iesind nervos din bucatarie,in timp ce Alice ramasese cu gura cascata.Bella,retineo te rog frumos pana ajung eu sus,i-am zis zambindu-i .
-Ce?a urlat in timp ce eu urcam scarile catre camera mea.Bella,da-mi drumul la mana,trebuie sa aflu mai multe.Nu e posibil asa ceva.

***

Sambata,20 Noiembrie 2009

Buna amice.

Nu stiu ce m-as fi facut fara tine,fara jurnalul in care pot sa scriu tot ce simt,tot ce gandesc.Stiu,n-am mai scris pe paginile tale de cateva zile si-mi pare foarte rau.Dar am fost foarte ocupat sa ma gandesc.Am stat multa vreme gandindu-ma ce sa fac,gandindu-ma ce simt si cel mai important,daca ceea ce simt e adevarat sau nu.I-am urmat sfatul Bellei,aducand-o pe Jessica sa petreaca mai mult timp cu familia mea.Ce a iesit?Nimic bun.Doar am inceput sa-mi dau seama ca nu Jessica e fata pe care o vreau ca si iubita pentru mine.Am fost un ignorant,gandindu-ma doar la faptul ca fara ea mi-ar sari in cap toata populatia feminina a liceului,gandindu-ma ca eu chiar o iubesc.Dar nu era asa.Cum puteam eu sa spun ca tin la o asemenea persoana?Ce-a fost in capul meu?Asta vroiam eu?O persoana ca ea?In astea aproape 3 saptamani,am reusit sa o cunosc intr-adevar pe Jessica mai bine,doar pentru a recunoaste eu insumi ca nu ar enimic special.
E doar tipul de fata banala de la liceul Forks care se indragosteste de imaginea unui baiat,nu de sufletul lui.M-am gandit sa-i mai dau o sansa,poate discutand cu ea si ascultand-o,imi voi da seama daca gresesc sau nu,vrand sa ma despart de ea.Am iesit astazi cu ea,mergand in parcul de langa liceu.Am intrebat-o de ce ma iubeste.Mi-a raspuns ferm convinsa ca ma iubeste pentru faptul ca sunt frumos,ca-i place cum arat.Si-atunci m-am intrebat la randul meu:”Ce-mi place la Jessica.Hai Edward,fii sincer.Nu-ti place nimic la ea”,imi spunea constiinta mea.”Iti place doar ideea de a-ti place de o
fata,ideea ca o iubesti.Dar defapt tu spui ca o iubesti doar pentru ca fara ea,stii ce nebunie ar fi din nou la liceu.Dar ce-ti pasa?Incearca sa ignori”,imi tot spunea constiinta mea.Si avea dreptate.
„I-am dat papucii”,pe romaneste.M-am despartit de Jessica.Intreaba-ma,jurnalule,daca imi pare rau.Iar eu iti voi raspunde sincer,din toata inima:”NU,nu imi pare deloc rau.Ma simt mai degraba eliberat.Eliberat de minciuna,de toate mofturile si certurile ei cu surorile mele.Ma simt eliberat de toata rautatea ei,fiindca da,era rea.Nu stiu de ce am lasat-o sa se poarte urat cu multe persoane,poate fiindca am zis ca sunt copilarii de-ale ei.
Ma simt bine.Imi vine sa urlu de fericire.E ca si cum mi s-a luat o piatra de pe inima.Am fost orb,dar mi-am recapatat vederea.Gata,sunt tot eu,acelasi Edward dinainte.Probabil cu cateva probleme incepand de maine,sigur o sa mai stea o vreme pe capul meu Jessica,dar nu-mi pasa.N-am intrecut niciodata masura cu ea,n-am trecut mai departe de un sarut,desi de
multe ori,aproape ca mi s-a oferit pe tava.Probabil constiinta i-a zis ca ea nu e fata potrivita pentru mine.
Sunt un idiot,am cautat iubirea acolo une nu trebuia.Defapt greseala mea a fost tocmai ca am cautat dragostea,in lo sa o astept pe ea sa vina la mine.
Poate sunt un idiot,dar macar sunt un idiot fericit.Cred ca spaghetele Bellei mi-au ridicat putin moralul.Nu pot sa cred cat de bine gateste,iti lasa gura apa.Si pe deasupra canta minunat.Ma simt prost.Spusesem ca suntem prieteni,dar tot eu am fost cel care a ignorat-o,purtandu-ma rece cu ea de fiecare data cand Jessica aparea in preajma.N-am facut-o fiindca asa vroiam,dar incercam sa evit ca Jessica sa se mai ia de ea.Partea buna e ca,fara Jessica,pot petrece mai mult timp cu ea,avand eu insumi grija de ea,ca nu cumva Black sau Tyler sa se ia de ea.Desi Emmett si Jasper au spus ca au ei grija de ea,nu stiu de ce presimt ca nu i s-a intamplat nimic pana acum doar din pur noroc,fiindca sunt absolut sigur ca Jasper isi petrece tot timpul contempland-o pe Alice iar Emmett iubindu-se cu Rosalie.
De ce imi pasa atat de mult de Bella?E prietena mea din copilarie nu?Asta trebuie sa fie raspunsul.Si totusi,de ce de fiecare data cand o vad rosind simt cum creste ceva in mine,cum toata fiinta mea renaste?De ce am simtit fiori ascultand-o cantand versurile Rihannei,spunand Te Amo cu vocea aceea cristalina?
Nu-mi spune nimeni ce se intampla?

-Edward,iesi afara din camera,m-am saturat sa urlu la tine de atata vreme,am auzit-o pe Alice batand in usa .
-Ti-am zis ca nu iti deschid,i-am zis foarte linistit,inchizand jurnalul si ascunzandu-l dupa cd-urile cu muzica clasica.Nimeni nu avea voie sa-mi atinga cd-urile,asa ca jurnalul meu era in siguranta acolo.Presupun ca e patetic sa vezi un baiat tinand jurnal,dar de cand plecase Bella,acum 10 ani,nu imi ramasese nimeni cu care sa pot vorbi orice.Jurnalul asta m-a ajutat de multe ori,am putut discuta cu el orice,exact asa cum obisnuiam cu Bella.
-Il chem pe Carlisle inapoi si-l pun sa te pescuiasca din camera asta blestemata.Mereu te inchizi si nu vrei sa-mi deschizi.Hai Edward…a inceput Alice sa se maraie ca o pisicuta.Povesteste-mi..de ce te-ai despartit de Jessica?Nu ca ma deranjeaza,sunt defapt in al noualea cer,dar povesteste-mi..te rooog…
-Femeie,i-am zis deschizand usa si vazand-o pe Alice cum cade la picioarele mele.In primul rand,ti-am zis mai demult,nu e mai sprijini de usa mea.In al doilea rand,iti ajunge sa stii ca m-am despartit de Jessica.Nu asta vroiai?Nu asta vroiati cu totii?V-am facut pe plac.Oky?Acum,te rog,aduna-te de pe jos si du-te sa canti la karaoke „oda bucuriei”.Stiu ca abia asteptai clipa in care o voi lasa pe Jessica.NU incerca sa afli mai multe,ca NU iti spun nimic,am accentuat eu fiecare negatie.
-Esti un porc nesimtit,mi-a zis Alice sprijinindu-se de Bella si ridicandu-se in picioare.Bella,nu mai rade,i-a zis Alice,insa Bella a continuat sa rada ,probabil amuzata de iubirea asta frateasca.
-Uite,acum ma bucur ca sunt singura la parinti,a zis ea printre rasete.
-Nici nu stii cata dreptate ai,i-am spus zambindu-i.Trebuie sa ma gandesc in liniste,am zis,apoi am coborat scarile ,iesind din casa pe usa din spate.
„Da,trebuie sa ma gandesc in liniste.In casa aia o iau razan cu Alice.”
Am luat-o prin gradina din spate,in momentul in care am auzit un fosnet venind dinspre trrandafirii lui Esme.
-Cine e acolo?am intrebat inlemnind.
Liniste.Tacere.Orice ar fi fost acolo,a inceput sa se miste inspre mine.Auzeam frunzele fosnind.
-Ia orice,dar lasa-mi fata in pace,am spus vaicarindu-ma cu o voce pitigaiata.Nu fata ,te rog.Are tata bani,am zis speriat,vazand o umbra mare aplecandu-se asupra mea.Lasa-mi fata!am tipat cu o voce subtiata.Implorare!Milaa!
-Bu!facu umbra aceea,aparand in fata mea.
-Maaaamiiiii!am urlat incercand sa fug,dar m-am impiedicat de-o piatra si am cazut pe jos.Am inchis ochii,asteptandu-mi sfarsitul,dar spre surprinderea mea am auzit doar o voce familiara razand.M-am ridica tin picioare,doar pentru a-l vedea pe Emmett razand la mai putin de 2 metri pe mine pe jos,tinandu-se de burta.
-„Maaamii”..incepu el sa ma imite,lacrimi curgandu-i-se pe obraji.Esti criminal Eddie.Criminal iti zic,continua el inecandu-se de ras.
-Emmett,idiotule,ce cauti aici,l-am intrebat nervos.Nu mai rade,l-am amenintat aratandu-i pumnul.Nu e haios.
-Trebuia sa iti fi auzit glasul:”Lasa-mi fata!”…”Implorare!Mila!”,continua Emmett sa ma imite ,razand

ingrozitor.
-Tu chiar esti o matahala fara creier,i-am zis ,ego-ul fiindu-mi ranit.Mi-era frica.Am crezut ca e vreun

hot,i-am zis incercand sa ma apar.
-„Are tata bani”,continua Emmett.Iti vine sa crezi ca l-ai turnat asa pe tatal tau?continua Emmett ridicandu-se

in picioare.Criminalul sigur te lasa in apce,asta inainte sa te fi ciopartit in bucatele .Aaa,si dupa te-ar fi pus intr-un

sac menajer si te-ar fi aruncat la gunoi,ca tipul ala din Scary Movie 1,a zis Emmett inca razand.
-Hehe..l-am imitat eu sarcastic.Mai bine spune-mi ce cautai in spatele casei,i-am zis incruntandu-ma la el.
-Stai cuminte,tipule,incepu el serios,eu doar..doar am adus-o pe Rosalie acasa,si i-am tinut scara ca sa intre

in camera ei.Poate o prindea Carlisle,s-a scuzat el zambind tembel.
Am izbucnit automat in ras.
-Tu…tu stii ca nu e acasa Carlisle,nu?i-am zis razand.A plecat la pescuit cu Charlie acum cateva ore.
-Ce?a intrebat Emmett uitandu-se la mine ca vaca la poarta noua.
-Adica..vrei sa spui ca…
-Da,putea intra si pe usa din fata,i-am zis eu razand.
-Atunci,inseamna ca pot intra si eu in casa,nu?a intrebat Emmett zambind.
-Nu ,nu poti.Du-te la culcare.E tarziu,las-o pe sora-mea in pace,l-am amenintat.
-Stai sa auda fetele cum ai facut,a zis Emmett intorcandu-se si alergand catre usa de la intrare.
-Nu indrazni!am strigat dupa el.Carlisle o sa afle ca iesi pe ascuns cu Rosalie cand ea e pedepsita,am strigat eu incercand sa-l fac sa se razgandeasca,dar deja nu-l mai vedeam,asa ca m-am intors si-am luat-o spre padure,luand-o catre lac,inainte ca ei sa vina si sa ma gaseasca in spatele casei.
„Inca trebuie sa ma gandesc in liniste.”

***

„Liniste”.Stateam pe un bustean cazut langa mal,privind undele apei intrecandu-se in lac,stramband imaginea lunii ,facand-o sa tremure.
-Stiam ca o sa te gasesc aici,am auzit vocea cristalina a Bellei aparand dintre copaci.
Am tresarit auzindu-i vocea.
-Cum m-ai gasit?am intrebat-o in timp ce ea se aseza langa mine ,privind inspre lac.
-Emmett ne-a povestit ce s-a intamplat,a zis chicotind.Si ne-a dus acolo,crezand ca inca esti in spatele casei.Au presupus ca te ascunzi sau ceva de genul,dar mi-am dat seama ca pe acolo o luai cand erai mic ca sa vii aici.Asa ca te-am urmat.Si-asa Rosalie era ocupata cu Emmett,iar Alice cu Jasper.CLAR eram in plus,a accentuat ea razand.
-Jasper?am intrebat uimit.Ce cauta Jasper aici ?am intrebar ridicandu-ma in picioare.Si Emmett?Presupun ca trebuie sa-i dau eu singur afara din casa.
-Stai,mi-a zis Bella luandu-ma de mana.Am simtit fiori simtindu-i pielea catifelata,dar mi-a dat durmul imediat.Stai jos,a continuat.Trebuie sa fi observat ca Alice si Jasper se iubesc,lasa-i putin sa discute in pace.De cand le-a pedepsit Carlisle n-a avut ocazia sa stea singura cu el.
-La naiba.Fie,am fost de acord,asezandu-ma din nou langa ea.Si totusi,ce cauta Jasper acolo?am intrebat putin uimit.
-Habar nu ai ce ai pierdut,a inceput ea razand.Eu si Alice am vazut-o pe Rosalie urcand pe scara in camera ei.Nu iti inchipui ce fata a facut cand i-am povestit ca nu mai era pedepsite si ca nu e nici un parinte acasa.Atunci si-a adus aminte ca Jasper statea in masina ,afara,asteptandu-l pe Emmett,asa ca Alice l-a chemat in casa,evident.Emmett ,dupa ce te speriase pe tine,cum am aflat mai tarziu,venise la masina sa-l ia pe Jasper si sa intre in casa,sa ne povesteasca intamplarea cu tine.Dar Jasper deja intrase in casa,asa ca Emmett a crezut ca cineva la rapit pe Jasper.A inceput sa urle ca
intr-adevar,chiar e un criminal in imprejurul casei si s-a dus in fata casei mele,incepand sa urle:”Serifule Swan,criminalii.L-au rapit pe Jasper.Repede,serifule Swan,or sa-l omoare!”.Noi stateam toti la geam,privindu-l cum se agita,razand cum n-am ras niciodata.La ideea lui Alice,l-am uns pe Jasper cu ketchup si i-am zis sa stea in fata casei,intins la intrare.Emmett,amintindu-si ca tu ii spusesei ca tata e plecat cu Carlisle,a venit spre casa voastra,sa ne ceara noua
ajutorul,iar cand l-a vazut pe Jasper stand pe jos,aparent plin de sange,a urlat cu o voce subtire:”Dumnezeul meu,vin dupa mine”,apoi a lesinat.Ne-au trebuit cateva galeti de apa ca sa-l trezim,a terminat Bella razand ingrozitor,acompaniata de mine.
-Nu pot sa cred.Ce apucat e Emmett,am zis cu lacrimi in ochi.
-Hei,mi-a zis dandu-mi prieteneste cu pumnul peste umar,recunoaste ca ti-a facut-o.
-Sht!Nu mai pomeni,i-am zis incruntandu-ma.Contextul era diferit.Nu are dreptul sa te sperie nimeni la ora aia si pe intunericul ala.Nici nu avea ce cauta acolo,am spus prefacandu-ma ranit de faptul ca radea de mine.
-Hei,n-am vrut sa sune ca o batjocura.Spuneam si eu,mi-a zis Bella calmandu-se din ras.
-Ahh,aveam nevoie de portia asta de ras,am recunoscut oftand.
-Daca-ti pare rau ca te-ai despartit de Jessica,de ce nu te impaci cu ea?m-a intrebat Bella putin stenjenita.
-Pai tocmai,nu-mi pare rau,i-am zis zambind.Ma simt bine,ma simt eliberat.Am fost un ignorant crezand ca o iubesc.Despartindu-ma de ea a fost cea mai frumoasa intamplare din viata mea,am admis inca zambind.
-Si care a fost cea mai urata?m-a intrebat Bella utiandu-se atenta la mine.Adica..adica nu trebuie,s-a scuzat apoi,uitandu-se din nou la lac,n-am nici un drept sa te intreb ceva atat de personal,a zis jucandu-se nervoasa cu inelul de la mana dreapta.
-Termino,i-am zis punandu-i mana peste degetul cu inelul.Nu ai de ce sa te simti prost,i-am spus retragandu-mi
mana.Suntem prieteni,nu?AI tot dreptul sa ma intrebi,i-am spus trimitandu-i un zambet si o privire fericita.
-Presupun…a zis incurcata.
-Trebuia sa ma astept la asta,am recunoscut.Sunt constient ca n-am fost cel mai bun prieten.Presupun ca pana
si Jasper si Emmett au fost mai prieteni decat mine in ultima vreme,am zis incurcat.Doar ca,ma gandeam ca trebuie sa evit ca
Jessica sa se mai ia de tine.Am vazut-o luandu-se de multe persoane,sincer,niciodata nu mi-a pasat.Dar parca sa o vad
luandu-se de tine,doare,am spus sincer.Poate fiindca esti cea mai buna prietena pe care o am,am zis zambindu-i.Nu asa ramasese treaba?am spus chicotind.
-Ba da…a admis ea zambindu-mi inapoi,lumian lunii reflectandu-i-se in ochii mari,ciocolatii.Deci…care a fost cea mai trista intamplare din viata ea?m-a intrebat razand.Am dreptul,s-a scuzat,suntem prieteni,nu?
-Da,corect.Pai…
-Trebuie sa te gandesit?m-a intrebat.Cred si eu ,ai avut o viata perfecta pana acum,a zis chicotind.Nici nu cred ca ai avea asa ceva.
-Nu e ca trebuie sa ma gandesc.Defapt,am stiut care e cea mai trista intamplare din viata mea din momentul in care m-ai intrebat,i-am spus scotandu-i limba.
-Si care e?a zis scotandu-mi limba la randul ei.
-Ziua in care ai plecat din Forks,acum 10 ani .Ziua in care mi-am pierdut cea mai buna prietena,am recunoscut eu luandu-i mana stanga in mana mea dreapta.
Atunci m-a sagetat pentru prima oara privirea unei fete si fiorul pielii ei catifelate pana in adancul inimii,tulburandu-mi intreaga existenta.

–––––––––––––––––––––––
Hi,girls.Deci,prima mea nota de autor la acest fic.Hmm,trebuie sa recunosc ca nu asa trebuia sa arate capitolul 4.Initial, nu inepea cu pagina de jurnal a Bellei si initial scrisesem ieri doar vreo 2 pagini de Word,planuind sa las totul pe astazi.Pagina de jurnal a Bellei nici ea nu era aceeasi.Noua pagina de jurnal mi-a venit in mintea aseara,inainte sa ma culc,asa ca am luat un caiet gol si-am scris acolo pagina de jurnal.Astazi am sters tot ce facusem,pe la ora 9 sa fi fost si m-am apucat e treaba.Am terminat cred acum vreo 15 minute,in momentul incare scriu nota de autor fiind ora:13:50.Pana la urma a iesit un capitol cu totul diferit de cum as fi crezut,si-mi place mai mult noua varianta,fata de ce am scris ieri.Plus ca acum au iesit 19 pagini de word,nu 2:)).Titlul capitolului,stiu,e ciudat,dar descrie perfect capitolul.Jurnalul Bellei,plecarea la pescuit neasteptata a lui Charlie,Spaghetele Bellei,Ketchupul lui Jsper si Ochii Bellei ,pe care Edward incepe sa-i adore.Sper ca am lamurit cateva chestii,Edward are totusi o scuza,nu?:)..sper ca v-a placut capitolul.Am ras enorm scriindu-l:D.Umor,Amor..avem de toate in capitolul 4:D.daca va place va rog frumos comentati,ma bucur enorm sa vad ca ficul este citit si de ce nu,putin iubit:D.Va pupacesc pe toti!A voastra ,Oana